Simt...simt vantul care adie cu parfum de primavara,vad...vad roua de pe crengile copacilor aplecati de somn,aud...aud trilul randunicilor din Cismigiu,miros...miros florile de cires din copacul de alaturi.
Este dimineata!Si ma las purtata de placerile vietii.Miroase...a cafea.Infinitul acela negru cuprins parca,ireal,intr-o ceasca.AUCCCCIII!Suna telefonul!M-a trezit din visare.Raspund,nimic mai mult decat o greseala.Ai observat?In mai putin de o mili-secunda esti smuls cu duritate dintr-o alta epoca de unde puteai sustine cu fermitate ca nu s-ar putea intampla asa ceva.Si totusi,s-a intamplat.Te intrebi de ce oare?Sau cine era?Ori...ce dorea?Pai...stai!Mai au vreun rost aceste intrebari cand poti sa dai naibii trecutul si sa te intorci in prezent,sa revii in "Raiul"propriu?
Si...incerc...incerc...dar parca in zadar.Universul creat de mine,pentru mine isi inchide portile vanitos.Iar eu?Eu...raman aici,in lumea asta plina de oameni si totusi atat de singura,unde dorintele se indeplinesc odata la o suta de ani,unde nu simti decat durerea ochilor de la praful stelar de pe bulevarde si unde,gomotul vine peste tine ca o tornada tulburatoare pentru a nu te lasa nici macar o secunda singur,cu propriile tale ganduri,sentimente.
"Daca doctorul mi-ar spune ca mai am doar sase minute de trait n-as trandavi.As scrie mai repede."Isaac Asimov
marți, 19 iulie 2011
Gandul...
Un sfert de ceas trecut de miezul noptii,
Ce neted gand-mi-aluneca intre sani!...
Si ce tarziu!
Nimic de nicaieri si nimeni...
Doar gandul furisat in decolteu...
E ziua ta si sarbatoare,
In noaptea asta fara stele
Nimic de nicaieri si nimeni...
Parca sculptat doar gandul...
Uitat mai ieri printre dantele
Ce neted gand-mi-aluneca intre sani!...
Si ce tarziu!
Nimic de nicaieri si nimeni...
Doar gandul furisat in decolteu...
E ziua ta si sarbatoare,
In noaptea asta fara stele
Nimic de nicaieri si nimeni...
Parca sculptat doar gandul...
Uitat mai ieri printre dantele
Oubli élégant
Minuit et encore,voilà un quart d'heure
Que mon esprit divague et laisse se glisser
Cette idée entre mes seins
Il est tard!
Rien de nulle part et personne ailleurs
Que cette idée qui s'est glisée à la dérosée
Dans mon décolté...
Et quel anniversaire
Dans cette nuit dont les étoiles se sont enfuies
Je ne vois rien-ca fait belle lurette
Et sculptée-une idée
Se fige dans un oubli de dentelles.
Que mon esprit divague et laisse se glisser
Cette idée entre mes seins
Il est tard!
Rien de nulle part et personne ailleurs
Que cette idée qui s'est glisée à la dérosée
Dans mon décolté...
Et quel anniversaire
Dans cette nuit dont les étoiles se sont enfuies
Je ne vois rien-ca fait belle lurette
Et sculptée-une idée
Se fige dans un oubli de dentelles.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)